Posts by Ion Galoi
Cinque Terre
No words, just photos:
Offline cu Gil Taran
Gil Taran la Moldova ICT Summit 2011
Pentru început cîteva întrebări şi răspunsuri:
-Cine este Gil Taran ?
-Gil Taran este CEO la iCarnegie şi în acelaşi timp profesor la “Carnegie Mellon’s School of Computer Science Master of Software Engineering program”. iCarnegie este o instituţie(privată) de învăţămînt pe lînga Universitatea Carnegie Mellon.
-De ce ne interesează Gil Taran şi instituţia sa iCarnegie?
- Pentru că iCarnegie are ca scop crearea de parteneriate noi între instituţiile de învăţămînt din toată lumea şi Universitatea Carnegie Mellon pentru a “exporta” expertiza universitaţii CMU în tehnologie, business şi strategii.
-Şi asta chiar ne interesează ?
-Acest lucru am încercat eu să-l aflu la întîlnirea cu Gil Taran a blogherilor acreditali la Moldova ICT summit 2011.
Deci nu aveam idee pe cine voi vedea şi ce gen de întrebări ar trebui să-i pun(sau dacă în genere vom avea timp să-i punem întrebări). Acest lucru a fost comunicat de catre Ion Grosu lui GIl imediat după ce ne-am prezentat fiecare şi am spus cîteva cuvinte despre noi. Gil în schimb ne-a făcut o prezentare a sa şi a activităţii sale. Din acea prezentare am înţeles că iCarnegie a efectuat studii a calităţii învăţămîntului în diferite ţări ale lumii şi a ajuns la concluzia că:
În majoritatea ţărilor Universităţile “produc” personal calificat ce nu corespunde cerinţelor pieţii. Nu ţin minte exact cifrele dar Gil a menţionat că în careva ţări era chiar de 2% de absolvenţi angajaţi pe specialitate după universitate. Acest lucru negativ este peste tot, chiar şi în Statele Unite, doar că diferă această cifră, cineva produce mai mult “rebut” cineva mai puţin dar majoritatea o fac în marimi mari. Gin ne spunea că Carnegie Mellon a găsit soluţia iar iCarnegie are ca scop să aducă această soluţie şi în alte universităţi din alte ţări.
-Care ar fi scopul celor de la iCarnegie pe lîngă faptul că vor să facă lumea mai bună? să fie banii oare?
Din cîte am înţeles, nu se rezumă totul la bani pentru că preţul împărtăşirii acestei expertize este adaptat la piaţa locală şi la puterea de plată a populaţiei din ţara în care se fac cursurile.
-Care este totuşi secretul? Care este soluţia identificată de cei de la Carnegie Mellon?
Ei fac un studiu al pieţei locale, regionale şi internaţionale şi comunicînd cu oamenii din business(deobicei aceştia sunt asociaţi în diferite asociaţii după profilul de activitate) identifică cerinţele pieţii la moment dar şi cu previziuni de 4-5 ani şi ulterior elaborează curiculumul şcolar/universitar astfel ca absolvenţii universităţilor să corespundă întocmai cerinţelor pieţii de muncă. De asemeni Gil spunea că ţinînd cont de evoluţia IT-ului din ultima vreme este clar că toţi absolvenţii, indiferent de profil, trebuie să aibă o bază tehnică bună la capitolul IT iar această bază trebuie pusă încă din şcoală începînd cu clasele primare chiar.
Şi iată cum de făcut acest lucru vrea Gil Taran să ne înveţe pe noi (adică universităţile noastre) din cîte am înţeles eu.
Fotografie făcută de Ion Grosu (avea emoţii şi nu ne-a prins pe toţi în cadru)
Offline-ul a avut loc pe 17 Mai 2011. Gil Taran a fost speaker în cadrul Moldova ICT Summit 2011. Prezentarea lui “Training for the future of ICT: Will you survive?” poate fi văzută aici.
Pe 19 Mai Gil Taran a semnat cu Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor un memorandum de intenţie. Detalii puteţi citi pe site-ul MTIC. Sunt curios să văd rezultatele acestui memorandum de intenţie.
Despre asta a mai scris: Ion Grosu şi Andrei Haret.
Steve Jobs: How to live before you die
Astăzi mi-am adus aminte de acest video motivaţional:
L-am revăzut şi am decis să îl pun şi pe blog, poate cineva nu l-a văzut. Sunt idei citite prin cărţi şi care poate par inventante pentru că sunt scrise în cărţi iar în cărţi totul este mai frumos decît în viaţa reală. În cărţi totul pare a fi parcă din poveşti care nu pot să aibă un alt final decît cel fericit dar totuşi Steve Jobs este unul din multiplele exemple reale care inspiră oamenii prin reuşitele sale.
PayPal nu vrea să vină în Moldova
PayPal nu vrea să vină în Moldova. Aceasta este concluzia după raportul prezentat de cei de la BNM în cadrul summitului ICT ce se desfăşoară în acest moment. După spusele domnului Igor Munteanu(Director of Payment Systems Department, National Bank of Moldova), BNM nu a reuşit să obţină un răspuns clar de la PayPal la întrebarea “Care sunt impedimentele pentru a intra oficial pe piaţa din Moldova ?”. După parerea personala a domnului Munteanu, PayPal nu are încă destulă încredere în sistemele bancare din MD şi în acelaşi timp nu consideră ca investiţiile în Moldova ar fi profitabile.
Cît de adevărat acest lucru ? Cred că este foarte aproape de adevăr ceea ce a spus domnul Munteanu odată ce majoritatea posesorilor de card bancar din Moldova utilizează cardul odată pe lună, pentru a ridica salariul de la bancomat.
Eu mă duc la “Moldova ICT summit 2011″, tu ?
Ce este “Moldova ICT summit” în genere ?
- “Moldova ICT summit” este unul din puţinele eventuri în Moldova care are loc în general şi întrunește oamenii din domeniul IT si Telecom pentru a face ”sharing” de cunoștințe și experiență. Din cîte cunosc este la ediția a doua pentru că în arhivă este doar anul 2010. Wikipedia nu ştie de acest summit, în schimb pe Facebook este pagină, intraţi şi daţi like 
.
Primul summit/conferinţă în domeniul IT ce merită menţionat a fost organizat în Moldova în 2009 de o companie americană(Tacit Knowledge). Conferința s-a numit ”Software as Craft”. Din păcate nu am participat la conferință atît pe cît aș fi vrut, de la mine de la serviciu atunci se învoise deja 3 băieți pentru a merge la conferință și mie nu mi-au permis, pe deasupra a mai trebuit și în ziua de sîmbătă să merg la serviciu pentru cîteva ore ca să acord suport pentru un deploy în producție. Am reușit atunci să ajung la conferință doar la ultima prezentare. Eram foarte supărat și dezamăgit. Spre marea mea surprindere după conferință a fost organizat un banchet(pentru socializare și schimb de experiență într-o atmosferă mai relaxată). 
Acolo l-am întîlnit pentru prima dată pe Vitalie Esanu și am avut ocazia să cunosc și să discut și cu alți IT ingineri de la noi din țară. Per total mi-a plăcut conferința pentru că am înţeles că la conferinţe de acest gen ai şansa să descoperi chestii noi (da, să descoperi, pentru că şi nouă, celor din IT ne scapă multe .. din vizor) şi să cunoşti oameni noi. În rezultat are loc transferul, sau cum spunem noi în “engleză”, sharingul de cunoştinţe/experienţă. Acest lucru mă motiveaza mult să merg acum la “Moldova ICT summit 2011″. În rezultatul acelei conferinţe(“Software as Craft”), tind să cred, a fost creată ATIC sau altfel spus Moldovan Asociation of Private ICT Companies.
În 2010 deja ATIC a organizat prima ediţie a “Moldova ICT summit”. Nu ţin minte de ce dar nu am participat la acea ediţie.
Anul acesta însă m-am înscris din timp (la secțiunea pentru IT4Developers) şi deja am primit invitaţia la conferinţă. Voi merge cu plăcere pentru că acolo se va vorbi pe multe teme care sunt acum actuale și mă interesează. Teme ca:
- Cloud Computing: Evolution or Revolution – Despre M-Cloud aţi auzit ? Reprezentanţii Centrului de Guvernare Electronică la o întîlnire cu blogherii a spus că vom avea servicii electronice care vor fi dezvoltate pe tehnologii cloud(cărora le spuneau M-cloud .. ).
- Web and mobile development trends – aici v-a vorbi Vitalie Esanu, asa că merg să ascult.
- “Agile in practice: fixed price projects and distributed teams” (o chestie utilă pe care încă, recunosc, nu am adoptato)
- Sharing best practices in Project Management – este utlimul topic care cred va fi util pentru orice conducător de echipă sau de proect care este la început și nu numai .
Mi-ar fi interesant să nimeresc şi la partea unde se va vorbi despre ”eTransformation” – să văd ce s-a făcut cu eServiciile şi eGov şi M-cloud dar mă tem că acolo se acceptă pe criterii cărora eu nu corespund. Ţinînd cont de feedbackul sceptic spre negativ dat de blogheri după eveniment în genere mă va mira să văd acreditat vreunul din cei prezenţi la acel offline, dar cine ştie.
Deci, ne vedem la conferinţă pe 18-19 Mai la Leogrand Convention Center ? Şi nu uitaţi să vă înregistraţi pe siteul ict .
Cum poți suna în Moscova, București, Milano, Madrid .. gratis!
Am decis să scriu despre telefonia voip pentru că mi-am dat seama că încă nu foarte multă lume o utilizează la moment și asta în condițiile cînd ai posibilitatea să-ți suni prietenii/rudele din altă țară gratis. Eu utilizez o aplicație voip de cam doi ani deja și m-am obișnuit mult cu ea pentru că am soră în București, tatăl des în Rusia(Moscova), prieteni în Italia și Grecia și această aplicație mă ajută să fac economii impunătoare. Este vorba despre Voipraider. Se crează un cont, se achită cu card bancar și odată ce ți-ai pus bani în cont poți suna oriunde la prețuri foarte mici, de exemplu poți suna în Rusia pe mobil la prețul de 0.044Euro/min (ar fi cam 74 bani/min). Asta însă nu este tot, sunt o serie de destinaţii unde poţi suna reţeaua fixă gratis (majoritatea ţărilor europene, USA, Canada, China), la unele doar capitalele, la altele toate localităţile. Aceasta este extrem de util pentru foarte multă lume în condiţiile care noi în Moldova avem aproape fiecare pe cineva plecat peste hotare şi cel mai des persoana de acolo nu are mereu acces la calculator, sau nu are internet pentru a putea comunica prin intermediul Skype-ului, sau altor aplicaţii de genul.
Este o nuanţă mică, pentru cei ce se înregistreaza ca avînd domiciliul în UE la suplinirea contului se va lua un comision mai mare pe tranzacţie(mai mare decît cel pentru R.Moldova).
Defapt sunt o mulţime de aplicaţii de acest gen, de exemplu un frate geamăn al lui voipraider.com este şi 12voip.com care are un client cu interfaţa grafica identică şi un site similar doar că cu preţurile diferite.
Facusem mai înainte o comparaţie cu preţurile la Skype şi la Google Voice şi totuşi Voipraider oferă cele mai mici preţuri, măcar cu 1Cent dar mai mic.
Vă recomand să încercaţi fără frică. Spun asta pentru că multă lume are frică să facă tranzacţii pe net cu cardul bancar, eu însă timp de doi ani nu am avut nici cea mai mică problemă cu cei de la voipraider.com .
Pînă una alta Google Voice la mine arată aşa:
Cei de la voipraider se laudă că au şi client pentru Android, aş fi curios să îmi spună cineva cum lucrează pe Android pentru că eu nu am un telefon cu acest sistem de operare ca să testez.
Voi ce experienţă aveţi cu telefonia voip ?
UPD: http://www.voipwebcall.com/ – Aici găsiți o listă mai mare de voip provideri Betamax . http://iologue.com/bmax/providers-rates</a>iologue – aici puteți compara la care voip provider sunt taxele mai mici pentru o țară anume. Puteți să vă alegeți un operator care vă convine mai mult pentru țara destinație care aveți nevoie. Mai este o mică nuanță : prețurile se modifică din cînd în cînd pentru că toți acești operatori fac parte dintr-un singur grup și asta de fapt este și o tehnică americană de a simula concurența pe piață. Astfel se primește că pentru țări diferite acești operatori au tarife care te fac să te gandești să alegi un alt operator dar pînă la urmă nu poți să te schimbi mereu de la un operator la altul și vei alege pe cel ce are un tarif mai mic pentru destinațiile care suni mai mult.
Thx Dan
Dominion – jocul de societate(board game).
Mie îmi place să joc diferite jocuri în timpul liber. Mai mult jucam înainte jocuri video la PC. Strategii, RPG – sunt preferatele și îmi consumau mult timp dar și “sănătate”. Jocurile video te impun să stai foarte concentrat cu ochii în ecran şi datorită acestui fapt poţi ajunge să ai probleme de vedere. Acest lucru pe mine m-a pus pe gînduri încă de mai demult și în același timp mai era ceva ce nu îmi plăcea la jocurile video: nu le poți juca în echipă dacă nu ai calculator pentru fiecare; chiar dacă ai acel calculator se pierde din farmecul “comunicării” pentru că eşti redus la un set de mesaje ce le transmite prin intermediul jocului(mai este şi comunicarea prin skype, dar tot nu mă mulţumeşte).
Atunci cînd cineva din prieteni m-a invitat să joc un joc de masă mi se părea ceva copiat după jocurile video şi mă gîndeam că tre să fie mai puţin interesant decat acelea şi nu am fost foarte entuziasmat. Am acceptat totuşi să joc şi pentru mine a fost o surpriză plăcută să descopăr că defapt acest tip de joc îmi oferă ceea ce îmi lipsea mie in jocurile video: comunicarea reală fără intermediere cu toţi participanţii jocului. Pentru acelaş avantaj am îndragit cîndva jocul “Mafia”, dar el poate fi jucat numai atunci cînd se adună o companie mare de oameni şi asta e greu să o faci la cineva acasă. De aceea mi-au placut deodata jocurile de masă pentru ca puteam sa invit 2-4 prieteni acasă, să mai vorbim despre ce avem de vorbit şi să jucam ceva jocuri în timp ce savurăm o cană de ceai sau un vin/o bere.
Unul din aceste jocuri ce m-au cucerit şi m-au făcut să caut să mi-l cumpăr şi mie este Dominion. Am jucat pentru prima dată varianta de bază şi mi-a placut faptul că te atrage repede sa-l joci şi poate fi jucat într-un grup restrîns de la 2 la 4 oameni.
Acest joc este unul cu “carţi”, aceste cărţi fiind de 3 feluri: “Acţiune”, “Victorie” şi “Bani”. Faza interesantă este că toţi încep cu aceleaşi puncte de vicorie şi bani iar strategia de joc poate să difere de la un jucător la altul datorită cărţilor de “acţiune” care le poţi cumpără atunci cînt este rîndul mişcării tale. Iar asta nu este totul, strategiile diferă şi de la un joc la altul datorită faptului că sunt 25 de cărţi de acţiune în set iar pentru fiecare joc se extrag aleator doar 10 şi respectiv nu îţi poţi face o strategie generală pentru jocurile viitoare ci trebuie să fii inventiv şi să inventezi o strategie nouă de fiecare dată cînd joci. Astfel jocul îţi oferă un grad mare de rejucabilitate pentru chiar cîţiva ani (depinde cît de des joci cu prietenii acest joc). Un alt moment interesant în joc este faptul că acţiunile tale pot fi atît pozitive (pentru tine) cît şi negative(îi afectează pe ceilalţi jucători) şi asta este sarea şi piperul 
, jocul devine mereu intrigant şi placerea se dublează atunci cînd ai posibilitate să faci mici şotii/neplaceri adversarilor. 
Eu mi-am cumpărat o extensie a acestui joc, Dominion Intrigue pentru că la moment nu gasisem varianta de bază şi această extensie poate fi jucată independent iar împreună cu setul de bază măreşte numărul de jucători la 6.
Regulile se învaţă dintr-un joc sau doua maxim după care durata unui joc este de 30-40 de minute ceea ce este ideal pentru serile cănd te întîlneşti cu prientenii la cineva acasă şi nu poţi asculta muzică şi dansa că te scot vecinii afară şi îţi strică petrecerea. Nemaivorbind că este perfect pentru zilele posomorîte pentru că cu acest joc îţi este vesel mereu alături de prieteni.
Dar voi ce jocuri de masă jucaţi ?
Ultimate(Frisbee)
Am avut astăzi norocul să joc Ultimate(un joc cu discul de frisbee, pentru ca dupa cum ne spune wikipedia sunt vreo 18 jocuri cu acest disc). Dar nu vreau să vă povestesc cum a fost să joc eu astăzi, mai bine vă arăt un video care va spune mai multe despre ce înseamnă acest joc:
Vă spun doar că acest joc mi-a placut foarte mult, poate datorită faptului că cei cu care am jucat sunt echipa Flying Mamaligas(http://frisbee.md/) şi din această echipă fac parte oameni foarte buni şi prietenoşi.
Pentru cei interesaţi să încerce acest joc intraţi pe pagina http://frisbee.md dar si pe pagina de Facebook a echipei Flying Mamaligas. Tre să daţi join request pentru intra în grup şi ulterior veţi vedea anunţuri cînd se desfăşoară antrenamentele şi veţi putea veni la acele antrenamente să vedeţi cei asta şi chiar să jucaţi.
Hai Moldova
Am fost in weekend la Bucuresti, defiecare data cand merg acolo vizitez parcurile(care reusesc, Herestrau, Kiselef, Carol, si alte parculete mai mici). Le vizitez pentru ca imi lipsesc in Chisinau, curate, ingrijite frumos, renovate – acest fapt ma face sa ma pot relaxa intradevar cand merg intr-un parc. In acest weekend am vazut ca prin anumite parcuri erau instalate cutii cu pungi din plastic pentru a aduna fecalele lasate de cainele vizitatorului, deci omul daca a uitat cumva sa isi ia de acasa -le gaseste acolo aceste pungi. La noi din pacate foarte multi nu aduna gunoiul lasat de ei insisi, cu atat mai putin cel lasat de cainii lor.
Nu m-am putut abtine sa fac o poza. Voi pune si o poza de la noi in dupa care se vede atitudinea si responsabilitatea sociala a multora dintre noi:
Voi ajunge oare sa vad si la noi in tara ca se respecta munca facuta de altii? Pentru ca aici exact este situatia cand curatenia nu trebuie facuta, ci pastrata.
La ţarî
ogradî poartî jin mă duc păn la deal ma duc păn la vali puni mâna hălășiugî jin jin sărbătoari sărbătoari mari treși încoa mă-ta borș borș di săc borș cu curechi borș scădzut taz jin jin tolet gazăt marafet brusturi povidlî scarî sîiac podnaves perjî chersădi jișîni alibastru dau cu crascî dau cu var ros crasca mătur poreadcî fac așe, oliacî s nu sî vadî șădi urît dă la drum jin jin jin popușoii șeia jin jin murături barel cadî macaroani cu podlivkî șerbi vo douî ouî șădz colea da nu cî ma duc sădz oliacî sî-ț dau un pahar di jin jin jin hai măi ie pași s sănătati da nu ma duc, îl las pîrloagî avtobusu șeal di șăpti grișa lu michea vețîcîi mărioara lu păpănagî valea lu voloc cocostîrcu șeala a lu gărajea vo douî găluși vo douî găluși di săc popa-n bisericî popa pi lisapet popa ș cu preuteasa lui fetișcana șeia băitanu șeala cu tractoru chitoroagî s duși la bibliotecî, iaca băietu șel fudul, a lu cucoș șine-o măi luat-o ș pi frumoasa șeia vo unu străin cred cî tania asta a lu mîrlea ari o fațî parcî-s bușili curlui strîgo pi lenora păn la mini jin jin jinjinjinjinjinjin jinjin plășinti cu brînzî păn la bazar mă repăd ardi lunina o trecut aista a lu știrliț oasî la cîni von posmag șeva jiumati di sac di combicorm oloinițî baton luminițî sumca șei mari tuflili șeli buni o marojnî un pumn di răsăritî iesti chip eu s mă tem di tini crășiunu cui ti ari hai ie un păhar di sufletu lu tuța jin jin deșeal alb deșeal di fragî deșeal negru fărî anghidrid cartoafi borș acru bărdași jer jin jin jin ia gustî macar jin jin vedz di sari unturî of, mă coc la apî la porși la răț la școalî după școalî pi după școalî în dosu școlii piști director nebuna șei di pradaveațî spălători podșăucî șîfer strîcat grăunțî mășcati grăunți di șeli di an țărț jin jin jin cîrnaț jinjin iașșic gutîi jerni an șert n-an șert zvîrli în pîrău s ma cac pi nasu tău
© Viorel Pahomi
De la mine adaug ca în regiunea din care vin eu la fel se vorbește la țară .
